Comisia Europeană a propus un nou regulament de urgenţă pentru a aborda preţurile mari ale gazelor în UE şi pentru a asigura securitatea aprovizionării în această iarnă. Aceasta se va realiza prin achiziţii în comun de gaze, mecanisme de limitare a preţurilor la bursa de gaze TTF, noi măsuri privind utilizarea transparentă a infrastructurii şi exercitarea solidarităţii între statele membre, precum şi prin eforturi continue de reducere a cererii de gaze, arată comunicatul de presă al Executivului european.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are consecinţe grave asupra pieţelor energetice mondiale şi europene. Acţionăm în unitate şi ne-am pregătit bine pentru iarna următoare, alimentând depozitele noastre de gaze, economisind energie şi găsind noi furnizori. Acum putem combate preţurile excesive şi volatile în condiţii de securitate mai bună. Vom introduce un mecanism temporar de limitare a preţurilor excesive în această iarnă, creând în acelaşi timp o nouă referinţă, astfel încât GNL să fie tranzacţionat la un preţ mai echitabil. Oferim instrumente juridice pentru achiziţionarea în comun de gaze la nivelul UE, garantăm solidaritatea în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării pentru toate statele membre şi negociem cu furnizorii noştri de gaze fiabili pentru a asigura aprovizionarea cu gaze la preţuri accesibile. Dar trebuie, de asemenea, să accelerăm investiţiile în sursele regenerabile de energie şi în infrastructură. Investiţiile mai mari şi mai rapide în tranziţia către o energie curată reprezintă răspunsul nostru structural la această criză energetică”, a afirmat preşedinta CE, Ursula von der Leyen, conform sursei citate.
Regulamentul conţine următoarele patru elemente principale:
-Agregarea cererii şi achiziţiile în comun de gaze la nivelul UE pentru a negocia preţuri mai bune şi pentru a reduce riscul ca statele membre să oferteze în dauna altor state membre pe piaţa mondială, asigurând în acelaşi timp securitatea aprovizionării întregii UE;
– Avansarea lucrărilor de creare a unei noi referinţe pentru preţul GNL până în martie 2023; şi, pe termen scurt, propunerea unui mecanism de corecţie a preţurilor pentru a stabili o limită dinamică a preţurilor în cadrul tranzacţiilor de la bursa de gaze TTF, precum şi a unui collar sau a unui interval temporar pentru a preveni creşteri extrem de bruşte ale preţurilor pe pieţele instrumentelor financiare derivate;
– Norme vizând solidaritatea implicită între statele membre în cazul unor deficite de aprovizionare, extinzând obligaţia de solidaritate la statele membre care nu au o conexiune directă prin conducte pentru a implica şi statele care deţin instalaţii pentru GNL; şi o propunere de creare a unui mecanism de alocare a gazelor pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă în materie de aprovizionare cu gaze la nivel regional sau la nivelul Uniunii”.
În combinaţie cu măsurile deja convenite privind reducerea cererii de gaze şi de energie electrică, stocarea gazelor şi redistribuirea profiturilor exagerate din sectorul energetic, aceste noi măsuri vor îmbunătăţi stabilitatea pe pieţele europene ale gazelor naturale în această iarnă şi în viitor.
Măsurile vor ajuta şi la atenuarea suplimentară a presiunii asupra preţurilor resimţită de cetăţenii şi industria din Europa, asigurând totodată securitatea aprovizionării şi o piaţă internă funcţională. Comisia îşi va continua activitatea în alte domenii, inclusiv revizuirea, mai târziu în cursul acestei luni, a Cadrului temporar pentru ajutoare de stat în situaţii de criză, precum şi dezvoltarea în continuare a unor modalităţi de limitare a impactului preţurilor mari ale gazelor asupra preţurilor energiei electrice.
În plus, Comisia va efectua o evaluare a nevoilor în contextul REPowerEU pentru a accelera tranziţia către o energie curată şi pentru a evita fragmentarea pieţei unice, cu scopul de a face propuneri de sporire a capacităţii financiare a UE pentru REPowerEU. Comisia propune, de asemenea, o utilizare flexibilă şi ţintită a fondurilor politicii de coeziune pentru a aborda impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi întreprinderilor, utilizând până la 10 % din alocarea naţională totală pentru perioada 2014 – 2020, în valoare de aproape 40 miliarde euro.
Achiziţii în comun
Deşi UE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte umplerea depozitelor sale de gaze pentru iarna care vine, ajungând la peste 92 % din necesarul de stocuri până în prezent, trebuie să ne pregătim pentru eventuale noi perturbări şi să punem o bază solidă pentru anul următor. Prin urmare, propunem dotarea UE cu noi instrumente juridice pentru achiziţionarea în comun de gaze naturale. Comisia ar contracta un furnizor de servicii pentru a organiza agregarea cererii la nivelul UE, grupând nevoile de import de gaze şi căutând oferte pe piaţă pentru a răspunde cererii. Propunem o participare obligatorie a întreprinderilor din statele membre la agregarea cererii la nivelul UE pentru a îndeplini cel puţin 15 % din obiectivele lor respective de umplere a depozitelor. Întreprinderilor li s-ar permite să formeze un consorţiu european de achiziţii de gaze, în conformitate cu normele UE în materie de concurenţă. Achiziţiile în comun vor ajuta statele membre mai mici şi, în special, întreprinderile, care se află într-o situaţie mai puţin favorabilă în calitate de cumpărători, să aibă acces la gaze în condiţii mai bune.
Regulamentul include, de asemenea, dispoziţii menite să sporească transparenţa achiziţiilor preconizate şi încheiate de furnizare de gaze, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite obiectivele de securitate a aprovizionării şi de solidaritate energetică. Comisia ar trebui să fie informată înainte de încheierea oricărei achiziţii de gaze sau a oricărui memorandum de înţelegere care depăşeşte un volum de 5 TWh (puţin peste 500 de milioane de metri cubi) şi poate emite o recomandare în cazul unui impact potenţial negativ asupra funcţionării achiziţiilor în comun, a pieţei interne, a securităţii aprovizionării sau a solidarităţii energetice.
Abordarea preţurilor mari ale gazelor la bursă
Deşi preţurile cu ridicata au scăzut faţă de vârful din vara anului 2022, ele rămân la un nivel nesustenabil de mare pentru un număr tot mai mare de europeni. Pe baza colaborării noastre anterioare cu statele membre vizând atenuarea impactului preţurilor mari ale energiei electrice şi redistribuirea profiturile excesive din sectorul energetic la cetăţeni şi industrie, propunem astăzi o intervenţie mai ţintită în ceea ce priveşte preţurile de pe piaţa gazelor naturale. Multe contracte de furnizare a gazelor din Europa sunt indexate în raport cu principala bursă europeană de gaze, TTF, ceea ce nu mai reflectă cu acurateţe preţul aferent tranzacţiilor din UE vizând GNL. Prin urmare, Comisia elaborează o nouă referinţă suplimentară pentru preţuri, împreună cu ACER, pentru a aborda această provocare sistemică. Noua referinţă va asigura preţuri stabile şi previzibile pentru tranzacţiile vizând GNL. În temeiul regulamentului propus, Comisia ar însărcina ACER să creeze un instrument obiectiv de evaluare zilnică a preţurilor şi, ulterior, o referinţă care ar putea fi utilizată de operatorii de pe piaţa energiei pentru a indexa preţul în contractele lor vizând gazele naturale.
În timp ce această referinţă este în curs de a fi stabilită, Comisia propune instituirea unui mecanism de limitare a preţurilor prin intermediul principalei burse europene de gaze, TTF, pentru a fi declanşat la nevoie. Mecanismul de corecţie a preţurilor ar stabili, în mod temporar, o limită dinamică a preţurilor pentru tranzacţiile din cadrul TTF. Tranzacţiile la un preţ mai mare decât limita dinamică nu ar fi permise în cadrul TTF. Acest aspect va contribui la evitarea volatilităţii extreme şi a preţurilor excesive. În plus, pentru a limita volatilitatea excesivă a preţurilor şi pentru a preveni creşterile extrem de bruşte ale preţurilor pe pieţele instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei, Comisia propune introducerea unui nou collar temporar vizând creşterea bruscă a preţurilor pe parcursul unei zile, care urmează să fie stabilit de bursele din UE de instrumente financiare derivate. Acest mecanism va proteja operatorii de energie împotriva fluctuaţiilor mari ale preţurilor din cursul unei zile.
Pentru a uşura problemele de lichiditate cu care se confruntă în prezent multe întreprinderi energetice pentru a-şi îndeplini cerinţele de marjă atunci când utilizează pieţele instrumentelor financiare derivate, Comisia a adoptat astăzi noi norme pentru participanţii la piaţă, extinzând temporar lista garanţiilor eligibile la garanţii care nu sunt bazate pe numerar, incluzând garanţiile guvernamentale. În al doilea rând, Comisia a adoptat noi norme care măresc pragul de compensare de la 3 miliarde EUR la 4 miliarde EUR. Sub acest prag, societăţile nefinanciare nu vor fi supuse cerinţelor de marjă pentru instrumentele lor financiare derivate extrabursiere (OTC). Ambele aceste măsuri vor oferi întreprinderilor uşurarea atât de necesară, menţinând, în acelaşi timp, stabilitatea financiară. Introducerea acestor măsuri urmează unei consultări ample cu autorităţile de reglementare europene şi naţionale, precum şi cu părţile interesate şi cu participanţii la piaţă. În cele din urmă, ACER şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) îşi sporesc cooperarea, prin crearea unui nou grup operativ comun, pentru a-şi consolida capacităţile de monitorizare şi depistare a posibilelor manipulări şi abuzuri pe pieţele spot şi ale instrumentelor financiare derivate în domeniul energiei din Europa, ca măsură de precauţie pentru a proteja stabilitatea pieţei.
Solidaritate şi reducerea cererii
Comisia Europeană monitorizează îndeaproape măsurile de reducere a cererii. Analiza preliminară pe baza raportării de către statele membre arată că, în august şi septembrie, consumul de gaze al UE ar fi cu aproximativ 15 % mai mic decât media ultimilor 5 ani.
„Eforturi similare vor fi necesare în fiecare lună până în luna martie pentru a respecta dispoziţiile regulamentului Consiliului. Statele membre vor raporta o dată la două luni cu privire la progresele lor. Comisia este pregătită să declanşeze alerta la nivelul UE sau să revizuiască aceste obiective dacă măsurile actuale se dovedesc insuficiente. Pentru a consolida pregătirea pentru eventuale situaţii de urgenţă, Comisia propune măsuri care să permită statelor membre să reducă şi mai mult consumul neesenţial pentru a se asigura faptul că gazele sunt furnizate serviciilor şi industriilor esenţiale şi pentru a extinde protecţia prin solidaritate, cu scopul de a asigura volumele critice de gaze pentru producerea de energie electrică. Acest fapt nu ar trebui în niciun caz să afecteze consumul gospodăriilor care sunt clienţi vulnerabili”, mai spune sursa menţionată.
Întrucât nu toate statele membre au pus în aplicare acordurile necesare vizând solidaritatea bilaterală, Comisia propune stabilirea unor norme implicite. Acestea vor asigura faptul că orice stat membru care se confruntă cu o situaţie de urgenţă va primi gaze de la alte state în schimbul unei compensaţii echitabile. Obligaţia de a respecta solidaritatea va fi extinsă la statele membre care nu sunt conectate la facilităţi GNL, cu condiţia ca gazul să poată fi transportat în statul membru în care este necesar. Pentru a optimiza utilizarea infrastructurii destinate GNL şi a infrastructurii de conducte, Comisia propune noi instrumente pentru a furniza informaţii cu privire la capacitatea disponibilă, precum şi noi mecanisme pentru a se asigura că operatorii de pe piaţă nu rezervă şi nu irosesc capacitatea disponibilă. Comisia propune astăzi o şi Recomandare a Consiliului privind protecţia infrastructurii critice, având în vedere suspiciunea de sabotaj al conductelor de gaz Nord Stream 1 şi 2.
Comisia a abordat problema creşterii preţurilor la energie în ultimul an, iar statele membre au pus în aplicare numeroase măsuri la nivel naţional pe care Comisia le-a pus la dispoziţie prin intermediul Setului de instrumente privind preţurile energiei, adoptat în octombrie 2021.
Situaţia de pe piaţa energiei s-a înrăutăţit considerabil de la invadarea Ucrainei de către Rusia şi prin continuarea utilizării ca armă a resurselor energetice de către Rusia pentru a şantaja Europa, ceea ce a exacerbat o situaţie deja dificilă a aprovizionării ulterioară pandemiei de COVID-19. Pe măsură ce Rusia a continuat să manipuleze aprovizionarea cu gaze naturale, întrerupând livrările către Europa din motive nejustificate, pieţele au devenit mai restrictive şi mai instabile. Prin urmare, Comisia a dezvoltat Setul de instrumente privind preţurile energiei, în primăvara anului 2022, prin Comunicarea privind intervenţiile pe termen scurt pe piaţă şi îmbunătăţirile pe termen lung aduse organizării pieţei energiei electrice şi prin planul REPowerEU.
Comisia a propus noi obligaţii privind stocuri minime de gaze şi obiective vizând reducerea cererii de gaze pentru a facilita echilibrul dintre cerere şi ofertă în Europa, iar statele membre au adoptat rapid aceste propuneri înainte de vară.
Preţurile au crescut şi mai mult în lunile de vară, care au fost, de asemenea, marcate de condiţii meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice. În particular, secetele şi căldura extremă au avut un impact asupra producţiei de energie electrică de către centralele hidroelectrice şi nucleare, reducând şi mai mult oferta.
Prin urmare, în septembrie, Comisia a propus, iar statele membre au convenit, în temeiul articolului 122 din tratat, măsuri suplimentare de reducere a cererii de energie electrică şi de captare a profiturilor neaşteptate din sectorul energetic pentru a distribui mai multe venituri cetăţenilor şi industriei. Propunerile de astăzi completează măsurile deja luate şi ne continuăm eforturile de abordare a situaţiei excepţionale de pe pieţele energetice mondiale şi europene. De asemenea, Comisia a publicat astăzi prima parte a raportului ei anual privind starea uniunii energetice.
Sursa: Libertatea Zilei