Actualitate· 4 min citire

Theodor Stolojan, despre supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul președintelui, propusă de PSD: Nu mi se pare bună deloc. România este restantă cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut

Theodor Stolojan, despre supraimpozitarea veniturilor care depăşesc salariul preşedintelui, propusă de PSD: Nu mi se pare bună deloc. România este restantă cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut

Theodor Stolojan, despre supraimpozitarea veniturilor care depăşesc salariul preşedintelui, propusă de PSD: Nu mi se pare bună deloc. România este restantă cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut

Scris de Mihaela Cristea Publicat: 26 apr. 2023, 10:55

Theodor Stolojan, despre supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul președintelui, propusă de PSD: Nu mi se pare bună deloc. România este restantă cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut

România este restantă cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut, a declarat miercuri la RFI fostul premier Theodor Stolojan, membru PNL, el afirmând că propunerea PSD ca salariile bugetarilor care câștigă mai mult decât președintele țării să fie supraimpozitate nu i se pare bună deloc.

”Nu mi se pare bună deloc, pentru că dacă consider că bugetarii au salarii prea mari, trebuie să revizuiesc toată schema de salarizare a bugetarilor din România, nu mă apuc să creez un sistem special de impozitare numai pentru anumiți bugetari care depășesc o anumită sumă. Ori am un sistem de impozitare care privește absolut toți oamenii care realizează venituri în România ori dacă am o problemă cu salariile mari de la anumiți bugetari, revăd schema de salarizare aplicată în toate instituțiile publice finanțate din bugetele publice ale României”, a spus Theodor Stolojan despre propunerea PSD privind introducerea unui impozit pentru veniturile ce depășesc salariul președintelui României.

Stolojan mai arată că ”premierul Ciucă procedează corect, în sensul hai, domnule, să vedem punctele de vedere vizavi de o propunere”.

”Nu poți dintr-un foc să respingi o propunere făcută de un partid aflat la guvernare, chiar dacă este PSD partidul respectiv, faci o analiză, vii cu contraargumente și spui de ce nu ești de acord cu un asemenea sistem. Încă o dată, este contraproductiv să te apuci să scoți legi numai pentru anumite poziții din schema bugetară”, a explicat fostul premier.

Despre soluțiile pe termen scurt pentru acoperirea deficitului la buget, Theodor Stolojan a spus că, pe termen scurt soluția a fost ”să reducem 20 de miliarde, dar cu niște condiții, să nu ne atingem de salarii, să nu ne atingem de investiții”.

”După părerea mea, această manieră de abordare nu este realizabilă și vă explic de ce. Dacă iei toate cheltuielile bugetului consolidat, deci toate bugetele publice la un loc și scazi din ele salariile, investițiile, cheltuielile pentru dobânzi la datoria publică, cheltuielile finanțate din fondurile europene, îți mai rămân vreo 112 miliarde. Or 20 de miliarde din 112 miliarde, ca să scazi, nu poți să realizezi o asemenea scădere, care înseamnă aproape 18%. Or orice instituție publică care se apucă doar și taie de la bunuri și servicii poate produce o risipă mult mai mare decât ceea ce vrem să realizăm. În 1936, un mare economist român, Virgil Madgearu, spunea următorul lucru: dacă vrei să elimini excesul de grăsime, ai grijă să nu tai nervii sau mușchii, că sistemul nu mai e funcțional. Ca să vă dau un exemplu: cheltuială curentă înseamnă reactivii într-un laborator chimic de cercetare sau mai știu eu ce laborator. Am tăiat reactivii, înseamnă o risipă de salariu, pentru că doctorul sau cercetătorul stă, că nu poate lucra, că n-are reactivi, dar îi plătești salariul, înseamnă o risipă, că am cumpărat echipamente și nu le pot utiliza, că n-am reactivi, pentru că i-am tăiat, că fac parte din bunuri și servicii (...). Ca o concluzie, o reducere mai mare de cheltuieli nu poate fi făcută decât în cadrul unei strategii, în care regândești instituția: ce atribuții are, la ce trebuie să renunțe, cum trebuie să reorganizezi. Nu poți să reduci 18% sau 20% din cheltuieli, fără o strategie”, a menționat Stolojan.

Întrebat dacă a venit acum nota de plată, Theodor Stolojan a răspuns: ”Categoric că vine și nota de plată. Gândiți-vă numai, iată, s-a început o discuție care e foarte veche în România vizavi de unitățile teritorial-administrative. O Românie care are comune care au mai rămas cu două-trei mii, patru mii de locuitori, dar care menține un aparat în primării care trebuie finanțat tot timpul cu bani din bugetul de stat, deci din veniturile generale ale țării, deci unități teritorial-administrative care din veniturile proprii nu-și acoperă nici măcar salariile respective. Încă o dată, noi, în România, suntem restanți cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut”.


Sursa: Mediafax

Distribuie articolul

Urmărește știrile Vedeta Zilei și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate