Senatul a adoptat, tacit în plenul de luni, proiectul de lege inițiat de către deputatul PNL Florin Roman privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la București din perioada 13-15 iunie 1990.
Senatul a adoptat, tacit în plenul de luni, proiectul de lege inițiat de către deputatul PNL Florin Roman privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la București din perioada 13-15 iunie 1990.
Initiațiva legislativă a liberalului Florin Roman reglementează modalitățile de exercitare a recunoștinței față de victimele mineriadei de la București din 13-15 iunie 1990, iar pentru „cinstirea memoriei și în semn de gratitudine sunt instituite următoarele calități:
- urmași ai persoanelor care au decedat în timpul mineriadei de la București din 13-15 iunie 1990;
- persoană care a fost rănită în timpul mineriadei de la București din 13-15 iunie 1990;
- persoană care a fost arestată ca urmare a participării la acțiunile din timpul mineriadei de la București din 13-15 iunie 1990;
- persoană care a fost reținută că urmare a participării la acțiunile din timpul mineriadei de la București din 13-15 iunie 1990”.
Conform expunerii de motive a proiectului de lege, Parlamentul a aprobat raportul Comisiei de cercetare a evenimentelor din 13- 15 iunie 1990, raport care recomandă Executivului „să identifice victimele mineriadelor și să ia măsuri reparatorii, ceea ce nu s-a realizat până în prezent”.
„Un alt raționament care stă la bază întocmirii prezentei expuneri de motive este acela că dintre cele 1.389 persoane care aveau calitatea de părți vătămate în dosarul mineriadei numărul 1752/1/2017 au decedat mai mult de 600, motiv pentru care se impune cu celeritate adoptarea unui act normativ care să creeze o minimă reparație morală și materială față lezarea sau pierderea unor drepturi substanțiale cum ar fi: dreptul la viață; dreptul la integritate fizică; dreptul la demnitate. În acest sens, se va acorda victimelor mineriadelor din iunie 1990 o indemnizație reparatorie viageră lunară în coeficient de 1,1 calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, aferent anului care se face plată”, mai indică sursa citată.
Inițiatorul Florin Roman mai spune că de prevederile inițiativei legislative nu pot beneficia următoarele categorii:
„- persoanele care au fost despăgubite de statul român ca urmare a unor acțiuni în instanța de judecată;
- persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate și poliție sau au desfășurat activități de poliție politică și cei care au făcut parte din CFSN - Consiliul Frontului Salvării Naționale;
- persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deținut cel puțin o demnitate sau o funcție de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau național ale Partidului Comunist Român;
- persoanele care sunt dovedite că, în perioada 1947-1989, au fost militari (cu grade și funcții), în structurile militarizate ale statului comunist și care au făcut parte din aparatul de represiune (securitate și miliție), precum și cei care au de informat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori acționat sub orice formă împotriva Revoluției Române din decembrie 1989, au emis ordine și dispoziții în favoarea menținerii structurilor fostului partid comunist și pentru apărarea dictatorului;
- persoanele care au fost declarate, având calitatea de colaboratori/lucrători ai securității, prin hotărâri definitive ale instanțelor de judecată”.
Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, înregistrat în procedură de urgență, iar decizională este Camera Deputaților.
Sursa: Mediafax
