Petre Daea, mesaj alarmant: Din nefericire, se întrezărește germenul crizei alimentare

România s-ar putea confrunta cu o criză alimentară, în condițiile în care creșterea prețurilor la inputurile folosite în agricultură, de la simplu la cvadruplu și mai mult, pune piedici serioase agricultorilor și lucrătorilor din industria alimentară, consideră fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, anunță Agerpres.

 „Criza alimentară bate la ușă! Nu-mi plac abordările nihiliste și nici afirmațiile apocaliptice! Dar, din nefericire, se întrezărește germenul crizei alimentare. Să mă explic: creșterea prețurilor la inputurile folosite în agricultura, de la simplu la cvadruplu și, mai mult, pune piedici serioase agricultorilor și lucrătorilor din industria alimentară”, a scris joi pe Facebook Petre Daea.

Potrivit acestuia, la îngrășăminte, prețul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei, la 3.920 lei pe tonă. Tot în creștere sunt și prețurile la insectofungicide, motorină, utilajele agricole, piese de schimb și serviciile pentru toate acestea. Pe de altă parte, brutăriile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/lună pentru gaze, au trecut la „contracte fericite astăzi” cu 30.000 lei/lună.

În aceste condiții, fostul șef de la Agricultură crede că micii agricultori, care dețin suprafețe sub un hectar, și care sunt în număr de circa 1,8 milioane, reprezentând în jur de 640.000 hectare, nu vor avea posibilitatea să-și cumpere îngrășăminte, deoarece vor fi nevoiți să-și plătească întreținerea, curentul electric, gazele și serviciile legate de existența zilnică din această iarnă. În aceeași situație sunt și micile gospodării care au grădini pe lângă casă și vin să vândă la piață și care vor însămânța aceste suprafețe, având la îndemână sămânța din producția obținută în anul 2021.

Totodată, aproximativ 1,5 milioane agricultori, a căror suprafață e între 1 ha și 10 ha, reprezentând circa 4,3 milioane ha, vor avea un comportament diferit în funcție de resursele proprii și fondurile atrase din diverse surse (ajutor din cadrul familiei sau din afara ei), vor lucra terenul aplicând lucrările tehnologice la nivelul minim posibil, pentru a-și putea recupera cheltuielile prin producția obținută ce va fi destinată autoconsumului, direct sau pentru furajarea animalelor, arată sursa citată.

La rândul lor, fermierii în număr de aproape 90.000 cu o suprafață de circa 7,6 milioane ha, organizați în exploatații agricole de diverse tipuri, vor aplica tehnologiile specifice fiecărei culturi, asigurând toate inputurile necesare obținerii de produse comerciale, care să atingă potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți.

„Comportamentele previzibile pentru cele 3 categorii de lucrători ai ogoarelor se vor materializa în: renunțarea parțială sau totală la cultivarea terenurilor cu speciile consacrate, apelându-se la alte soluții mai puțin costisitoare, spre exemplu înlocuirea plantelor anuale cu cele perene; scăderea randamentelor pe unitatea de suprafață, producții mai mici și de slabă calitate; obținerea de producții cu randamente ridicate ce vor putea atinge potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți. Însumând aceste posibile scenarii, rezultă că vom avea pe piață o producție mai mică, la costuri mari, ce se va constitui într-o ofertă scăzută și scumpă, care nu va putea fi asimilată de consumatorul român, din cauza puterii reduse de cumpărare. În condițiile acestea, ținând cont și de schimbările climatice, potrivnice realizării unor randamente ridicate, producțiile obținute își vor găsi cumpărători în țările cu potență financiară, stimulându-se astfel exportul acestora de către producătorii români. La acestea se adaugă lipsa unei rețele proprii pentru comercializarea produselor românești. Toate acestea la un loc vor crea dificultăți în aprovizionarea populației cu hrană”, a explicat Daea.

Acesta propune și câteva soluții pentru a preveni sau atenua efectele unei asemenea situații. Este vorba, în primul rând, despre alocarea de sume în bugetul de stat pentru agricultură și în acțiuni concrete pentru realizarea principalelor obiective: continuarea și extinderea sistemului de irigații pentru folosirea resurselor de apă pe care le avem; dezvoltarea accelerată a sistemului de combatere a grindinei și stimularea precipitațiilor; susținerea cercetării agricole românești pentru crearea de soiuri și hibrizi cu adaptabilitate la condițiile de mediu nou create; stimularea realizării și dezvoltării rețelei comerciale românești pentru produsele autohtone la care statul trebuie să fie parte – există Casa de Comerț Agroalimentară Unirea; punerea în aplicare a legilor muntelui; absorbția în întregime a fondurilor europene destinate agriculturii; echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin susținerea produselor deficitare; continuarea susținerii programelor specifice din agricultură.

„Am socotit necesar să fac aceste precizări din dorința de a se înțelege de către guvernanți că, dacă astăzi se vorbește despre sănătate și pandemie, bătându-se politic pe morții zilei, în anii care urmează, cu siguranță, dacă nu acordăm atenție agriculturii, acum și tot timpul, ne vom bate toți pe o bucată de pâine, dacă vom avea de unde să o procurăm, sau cu ce să o cumpărăm. Acum trebuie construit bugetul de stat pentru anul viitor! Din nefericire, clasa politică are altă agendă! Greșit și păgubos, inadmisibil și alarmant! Guvernanți, nu lasati asigurarea hranei la voia întâmplării!”, a subliniat fostul ministru.

Sursa: Mediafax