Egiptul plănuia în secret să furnizeze rachete Rusiei, potrivit unuia dintre documentele scurse de la Pentagon

Egiptul plănuia în secret să furnizeze rachete Rusiei, potrivit unuia dintre documentele scurse de la Pentagon
Președintele egiptean Abdel Fatah el-Sisi, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Orientul Mijlociu și unul dintre principalii beneficiari ai ajutorului american, a ordonat recent subordonaților să producă până la 40.000 de rachete care să fie trimise pe ascuns Rusiei, potrivit unui raport al serviciilor de informații americane care face parte din setul de documente secrete scurse de la Pentagon, informează The Washington Post.
Președintele egiptean Abdel Fatah el-Sisi, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Orientul Mijlociu și unul dintre principalii beneficiari ai ajutorului american, a ordonat recent subordonaților să producă până la 40.000 de rachete care să fie trimise pe ascuns Rusiei, potrivit unui raport al serviciilor de informații americane care face parte din setul de documente secrete scurse de la Pentagon, informează The Washington Post.
O parte a unui document strict secret, datat 17 februarie, rezumă presupuse discuții între președintele Sisi, general în retragere, și oficiali militari egipteni de rang înalt și face referire, de asemenea, la planurile de a furniza Rusiei muniții de artilerie și praf de pușcă. Potrivit documentului, Sisi îi instruiește pe oficiali să păstreze secrete producția și transportul rachetelor "pentru a evita problemele cu Occidentul".
Discuția ar fi avut loc la 1 februarie - la câteva zile după ce secretarul american de stat Antony Blinken fusese la Cairo - , iar Sisi îi spune unui interlocutor pe care îl numește doar Salah al-Din că muncitorilor din fabrici ar trebui să li se spună că proiectilele sunt destinate armatei egiptene.
Salah al-Din este probabil Mohamed Salah al-Din, ministrul de stat pentru producția militară, menționează The Washington Post.
Praful de pușcă oferit Rusiei ar proveni de la Fabrica 18, se mai arată în document, care este numele unei uzine de producție chimică veche de zeci de ani.
Documentul îl citează pe Salah al-Din spunând că va ordona oamenilor săi să lucreze în schimburi dacă va fi necesar, deoarece "cel puțin atât poate face Egiptul pentru a răsplăti Rusia pentru ajutorul dat".
De asemenea, documentul scurs îl citează pe Salah al-Din spunând că rușii i-au transmis că sunt dispuși să "cumpere orice".
În document, Sisi este citat spunând că ia în considerare vânzarea de "lucruri obișnuite" către China pentru a face loc pentru "mai multă producție de Sakr 45", o referire la un tip de rachetă de 122 mm fabricat de Egipt. Documentul nu spune în mod explicit dacă rachetele care ar urma să fie produse pentru Rusia sunt Sakr 45, dar astfel de rachete ar fi compatibile cu lansatoarele multiple de rachete Grad rusești, notează The Washington Post.
The Washington Post a depistat documentul referitor la Egipt între mai multe fotografii cu dosare clasificate postate în februarie și martie pe Discord, o aplicație de chat populară printre gameri. Zeci de documente strict secrete ale armatei americane și ale serviciilor de informații au fost publicate online, dezvăluind o imagine detaliată a războiului din Ucraina, precum și analize și informații sensibile despre Rusia și alte țări. Scurgerea de informații are implicații de anvergură pentru Statele Unite și aliații lor.
CARE ESTE POZIȚIA OFICIALĂ A EGIPTULUI ÎN CONFLICTUL DIN UCRAINA
Ca răspuns la întrebările referitoare la document și la veridicitatea conversațiilor pe care le descrie, ambasadorul Ahmed Abu Zeid, purtător de cuvânt al Ministerului egiptean de Externe, a declarat că "poziția Egiptului, încă de la început, se bazează pe neimplicarea în această criză și pe angajamentul de a menține o distanță egală față de ambele părți, afirmând în același timp sprijinul Egiptului pentru Carta ONU și dreptul internațional în rezoluțiile Adunării Generale a ONU", arată The Washington Post.
"Continuăm să îndemnăm ambele părți să înceteze ostilitățile și să ajungă la o soluție politică prin negocieri", a mai spus purtătorul de cuvânt al MAE egiptean.
"Nu suntem la curent cu nicio execuție a acestui plan", a declarat, pe de altă parte, un oficial guvernamental american, care a vorbit sub protecția anonimatului referindu-se la inițiativa egiteană de export de rachete. "Nu am văzut să se întâmple așa ceva", a adăugat oficialul.
Egiptul și alți parteneri americani din Orientul Mijlociu au încercat să rămână neimplicați în confruntarea dintre națiunile occidentale și Rusia în legătură cu Ucraina, căutând o potențială umbrelă împotriva rolului în declin al Americii în regiune și noi mijloace de a-și asigura securitatea economică și militară. Invazia Rusiei în Ucraina a crescut prețurile materiilor prime la nivel global și a pus o presiune serioasă asupra Egiptului, principalul importator mondial de grâu, care a primit peste 80% din grâul său din Rusia și Ucraina în ultimii ani, menționează Washington Post.
EGIPTUL, ÎNTRE DOUĂ LUNTRII
Furnizarea de arme Rusiei pentru războiul său din Ucraina ar reprezenta o manevră potențial explozivă pentru Egipt, un stat care, în ciuda legăturilor tot mai strânse cu Moscova, rămâne profund dependent de parteneriatul său cu Statele Unite, care timp de decenii a oferit țării un ajutor de securitate de peste 1 miliard de dolari pe an, comentează The Washington Post.
Documentul nu precizează clar care ar fi fost ajutorul anterior acordat Egiptului de Rusia, dar Moscova și Cairo au încheiat recent mai multe acorduri semnificative, inclusiv un acord în acest an pentru ca Rusia să construiască o mare uzină feroviară în Egipt. Rosatom, corporația de stat rusă pentru energie atomică, a început, de asemenea, anul trecut, construcția primei centrale nucleare din Egipt.
Poate cel mai important, după ce războiul din Ucraina a întrerupt accesul la grâul ucrainean, Cairo a început să se bazeze foarte mult pe achizițiile de cereale rusești. Acest aranjament a ajutat Egiptul să evite penuria de grâu care ar putea declanșa tulburări sociale într-o țară în care sărăcia este larg răspândită și unde pâinea este consumată la aproape fiecare masă. Egiptul dorește să evite revolte interne, unde criza economică acută, inclusiv o monedă devalorizată, o inflație ridicată și creșterea prețurilor la alimente - generată în parte de războiul din Ucraina - stârnesc frustrări în rândul populației.
Companiile deținute de militari au prosperat sub conducerea lui Sisi. El a supervizat deschiderea mai multor fabrici militare noi în ultimii ani, inclusiv a uneia din 2020, numită Factory 300, care produce arme de calibru mic, muniție și rachete. În același an, Egiptul a prezentat un plan de extindere a producției de astfel de materiale, inclusiv producerea mai multor muniții și piese pentru diferite tipuri de armament.
EGIPTUL RISCĂ SANCȚIUNI AMERICANE
Furnizarea de arme către guvernul rus ar putea declanșa, pe de altă parte, sancțiuni americane împotriva Egiptului.
Discuția din 1 februarie în care ar fi fost implicat Sisi ar fi avut loc la doar câteva zile după ce secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit cu președintele egiptean în timpul unei vizite la Cairo. Imediat după vizita lui Blinken, ministrul egiptean de externe Sameh Shoukry a călătorit la Moscova pentru discuții cu liderii ruși.
Relațiile dintre Statele Unite și Egipt au fost tensionate în ultimii ani, în condițiile în care administrația Biden a sporit presiunea asupra guvernului Sisi din cauza istoricului său de reprimare a societății civile, de încarcerare a disidenților și de utilizare a forței împotriva criticilor.
În septembrie, oficialii americani au anunțat că vor reține 130 de milioane de dolari din alocarea anuală de 1,3 miliarde de dolari oferită Egiptului ca ajutor de securitate, din cauza situației drepturilor omului.
Dar, la rândul său, Egiptul a devenit din ce în ce mai nemulțumit de relația sa cu SUA, inclusiv de condițiile impuse de Washington în ceea ce privește drepturile omului și democratizarea. Cairo consideră că poziția sa este slăbită dacă devine prea dependent de Statele Unite și a încercat să folosească relația sa de lungă durată cu Rusia ca o modalitate de a exercita o influență, arată Jon Alterman, director al Programului pentru Orientul Mijlociu la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Sursa: Mediafax
Urmărește știrile Vedeta Zilei și pe Google News




























