Medicul anestezist Letiţia Coriu scrie despre situaţia sistemului sanitar românesc, reclamând, burn out-ul din acest sistem, lipsurile materiale şi subfinanţarea severă a unor spitale. Postarea, care este o replică la textul unei jurnaliste care povesteşte propria experienţă într-un spital public, îi critică dur pe decienţii din sistemul sanitar.
Medicul Letiţia Coriu, anestezit şi membru în Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor Bucureşti, scrie, într-o postare publicată miercuri, pe Facebook şi distribuită pe un grup public denumit „Medici la datorie”, despre situaţia Spitalului Universitar Bucureşti, reclamând subfinanţarea din sistemul sanitar.
„Din păcate, acest spital suferă de lipsă de spaţii, lipsă de bani, lipsă enormă de personal şi de un burn out sever, deoarece a susţinut toate nenorocirile vremurilor, fiind împreună cu Floreasca, singurele 2 mari spitale multidisciplinare capabile să rezolve un caz multidisciplinar în Sudul ţării. Au murit acolo mulţi medici şi asistenţi de vârstă medie, din această cauză, sinucideri, cancere, infarcte, ciroze, acestea fiind boli de stress. Sistem subfinanţat sever, în care lucrează nişte oameni pe care îi mai susţine doar adrenalina proprie, deja fără simţuri şi fără familii, cu foarte mici excepţii. Şi DA, nu există bani nici de cearşafuri, nu mai vorbim de mâncarea pacientului de 11 ron pe zi, sau de dotarea cu materiale sanitare. Vi s-a spus, inclusiv, că nu au mai putut angaja asistenţii care au lucrat în pandemie, ceea ce era conform legii, ok. Pentru că toţi banii de la Casa de Asigurări se duc mai ales în salarii. Nu că ar fi din cele mai mari. Au sporurile cele mai mici, în SUUB, că să reziste spitalul”, scrie doctoriţa în postarea publicată miercuri după amiază.
Letiţia Coriu critică dur factorii de decizie din sistemul sanitar, scoţând în evidenţă faptul că se iau bani de la sănătate care sunt direcţionaţi către sistemele de apărare.
„Va invit, doamnă dragă, tocmai înţelegând «monstruozitatile» pe care le descrieţi, să aprofundaţi sursa necazurilor pe care dvs le-aţi sesizat într-o noapte. Ce aţi văzut dvs e doar vârful aisbergului. Consistenţa şi cauzele să află muult mai sus în ierarhie. Uitaţi-va puţin la Casa de Asigurări unde lucrează numai celeshti, care nu înţeleg nimic dar îţi taie finanţarea, la cei care nici acum nu au făcut mapare şi costuri ale serviciilor de sănătate (reale), dar fac institut de management naţional, la preţul asistenţei medicale, preţul mâinii şi sufletului celui care te îngrijeşte – zero decontare- în toate deconturile date la pacienţi, uitaţi-vă la cei care nu colectează banii de la populaţie, într-un mod corect, prin asigurări, avem enorm de mulţi neasiguraţi, şi la cei care fură din bugetul sănătăţii, la cei care mişcă banii colectaţi la comun, dintr-un loc în altul, mai ales spre Min. de finanţe şi spre Ministerele cu rol în Apărare, spre înarmare şi pensii speciale. Atunci, când veţi fi în cunoştinţă de cauza, veţi înţelege burnoutul sistemului sanitar şi faptul că aisbergul se topeşte… Şi nu uitaţi să va uitaţi, aşa un pic, comparativ şi la cât la sută din PIB primeşte Sănătatea în România. După ce veţi fi aflat răspunsurile la toate aceste investigaţii, poate ni le spuneţi şi nouă, celor care lucrează în sistem, poate înţelegem şi noi de ce ne mai chinuim să rezistăm injuriilor pe care pacienţii ni le adresează, noi fiind interfaţă cu sistemul”, adaugă medicul.
Textul Letiţiei Coriu este o reacţie la postarea unei jurnaliste care a povestit experienţa sa în calitate de pacientă ajunsă la unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Universitar Bucureşti.
Jurnalista scrie că nu poate reproşa că medicii nu şi-au făcut meseria ori nu i-au făcut investigaţiile necesare, dar reclamă atitudinea personalului sanitar.
„Ce nu pot înţelege este de ce, odată ce ai trecut pragul Camerei de Gardă, te simţi ca şi cum dreptul la demnitate ţi-a fost suspendat. Că eşti tratat ca o simplă bucată de carne, aproape un obiect care nu are sentimente, minte, deşi acolo, afară, eşti un om între oameni, exact cum sunt medicii, asistentele şi infirmierele când ies de aici. De ce resurse ar fi nevoie, oare, pentru ca paturile de la urgenţă să fie despărţite prin nişte paravane mobile, ca eu să nu îi văd scutecul femeii din dreapta sau degetele pline de bătături îngălbenite de la picioare ale bărbatului din stânga? Cât de greu o fi să pui un cearşaf pe un pacient gol? Să te adresezi cu respect – pe care de altfel îl pretinzi – cuiva aflat în suferinţă şi numai de condescendenţa ta nu mai are nevoie? O persoană care ţi-ar putea fi soră, mamă, bunică? O persoană care, până la urmă ai putea fi tu?”, a scris jurnalista Mira Gomboş.
Sursa: Mediafax