Solstițiul de iarnă este ziua din an în care avem cel mai puțin timp cu lumină naturală și marchează, în același timp, începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2025, acest moment are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României.
Începând de la acest moment încolo, zilele încep să crească treptat, iar nopțile devin tot mai scurte, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026. Practic, intrăm într-un nou ciclu natural al anotimpurilor.
Pentru România ziua de 21 decembrie va avea aproximativ 8 ore și 50 de minute de lumină. Noaptea va ține aproape 15 ore și 10 minute. La București, Soarele va răsări în jurul orei 7:50 și va apune la 16:45. Totuși, începând cu 22 decembrie, ziua crește vizibil, chiar dacă la început este vorba doar de câteva zeci de secunde. Până la finalul lunii ianuarie, diferența se simte deja, adică vom câștiga aproximativ o oră în plus de lumină.
Chiar dacă iarna meteorologică începe pe 1 decembrie, cea astronomică începe abia la solstițiu, când poziția Soarelui pe cer ajunge în cel mai de jos punct al său, în emisfera noastră. Acest lucru se întâmplă fiindcă Pământul este înclinat și se rotește în jurul Soarelui, iar la această dată, raza solară cade cel mai oblic în zona noastră.
În tradiţiile populare româneşti, această perioadă era considerată una magică, în care lumina începea să învingă întunericul. Oamenii aprindeau focuri, rosteau colinde şi respectau ritualuri menite să alunge spiritele rele şi să aducă noroc şi belşug în anul următor. De asemenea, nu este bine să fii singur în această noapte, cea mai lungă din an, şi nu trebuie să gândeşti negativ, pentru a nu avea probleme în anul care vine.
În unele sate, oamenii urcau pe dealuri cu torțe aprinse pentru a întâmpina răsăritul Soarelui, iar aceste ritualuri erau însoțite de petreceri, rugăciuni și dansuri menite să aducă protecție și prosperitate comunității.
Sursa: Tabu.RO