Prețul energiei electrice și al gazelor în România pentru iarna 2023-2024 este un subiect de mare interes, mai ales în contextul incertitudinilor economice globale și al creșterii costurilor la energie. Voi analiza impactul acestor schimbări asupra diferitelor categorii de consumatori, având în vedere legile recente și evoluția pieței.
În primul rând, este important de menționat că prețul energiei este strâns legat de prețul gazelor și de costul certificatelor de carbon. Acest lucru a condus la creșteri de preț în ultima perioadă, în special în contextul în care consumul a început să crească odată cu răcirea vremii. România a avut, în anumite perioade, cel mai mare preț pe piața spot a energiei din Europa.
Un aspect crucial este că a scăzut semnificativ consumul de gaze și energie al României față de anul precedent. În mai 2023, consumul de gaze a fost cu 70% mai mic decât în mai 2022, reflectând o scădere a activității economice.
Pentru a proteja populația și economia, guvernul a introdus plafonări ale prețurilor. În cazul unor situații extreme, precum incapacitatea de a asigura necesarul de energie, se vor decupla marii consumatori industriali, dar populația nu va rămâne fără gaze sau energie.
Legea 357/2022 și OUG 27/2022 stabilesc un cadru pentru plafonarea prețurilor. Pentru clienții casnici, prețul energiei electrice este plafonat la 0,68 lei/kWh pentru consumul între 0 și 100 kWh, și 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100,01 și 255 kWh. Consumul peste 255 kWh este facturat la 1,3 lei/kWh. Pentru clienții noncasnici, prețul este plafonat la 1000 LEI/MWh pentru majoritatea consumului, cu o parte facturată la 1300 LEI/MWh.
Aceste măsuri sunt destinate să ofere o anumită stabilitate în prețuri, dar ele nu rezolvă problema fundamentală a sistemului energetic românesc. Plafonarea transferă o parte din povara financiară de la consumatori la bugetul de stat, ceea ce poate duce la creșterea inflației și la necesitatea de a lua împrumuturi substanțiale pentru a susține aceste diferențe.
Pentru a aduce o normalitate și eficiență în sistemul energetic, ar fi necesară o reformă amplă, inclusiv modificarea mixului energetic. România se confruntă cu provocări suplimentare, cum ar fi obligația de a asigura energia pentru Republica Moldova, ceea ce poate duce la nevoia de a importa energie la prețuri mari în orele de vârf.
În concluzie, iarna aceasta, românii se vor confrunta cu un peisaj energetic complicat, cu prețuri plafonate care oferă o oarecare protecție, dar și cu provocări structurale care necesită soluții pe termen lung pentru a asigura un sistem energetic stabil și eficient.